Prima        Contact        Harta
 Facebook        Youtube         Flux RSS         Widget Informer      

Regiuni de dezvoltare

Regiunea Nord

 


 

Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN) - include municipiul Bălţi, 11 raioane: Briceni, Edineţ, Donduşeni, Drochia, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Rîşcani, Sîngerei, Soroca, cu o suprafaţă de circa 10,014 km2, ceea ce reprezintă  aproximativ 32,9% din suprafaţa totală a Republicii Moldova. Populaţia constituie 1025 mii personae (28,6 % din populaţia ţării), inclusiv populaţie urbană - 357 mii persoane sau aproximativ 34,8 % din totalul pe regiune. Totodată aici sunt amplasate 571 localităţi, inclusiv 20 oraşe şi 551 localităţi, din totalul de 1679 de localităţi din Republica Moldova.

Prezentare generală

Conform datelor statistice , la data de 01.01.2006 populaţia regiunii constituia 1025,0 mii locuitori, cu o pondere de 28,6% din totalul înregistrat pe ţară, fiind a doua regiune după mărimea populaţiei, după regiunea Centru (30% din totalul populaţiei pe ţară). Populaţia urbană reprezintă 34,8% din totalul populaţiei din regiune, fiind a doua regiune după Chişinău ca pondere a populaţiei urbane. Piaţa forţei de muncă în RDN se află încă în proces de tranziţie, este rigidă şi generează puternice dezechilibre structurale, teritoriale, ocupaţionale şi profesionale. În anul 2005 populaţia economic activă a regiunii constituia 54,5% din totalul populaţiei regiunii (967 mii persoane). Numărul persoanelor ocupate în economie constituie  307,246 mii - 58,3% din totalul populaţiei economic-active şi circa 30% din numărul total al populaţiei regiunii.

  • 11 raioane şi 1 municipiu
  • 29,6% din teritoriul R. Moldova
  • 25% din populaţia R. Moldova
  • 21% din producţia industrială a R. Moldova

41% din producţia agricolă a R. Moldova

Demografie

  • 969,2 mii locuitori (88,6% faţă de nivelul 1989)
  • Gradul de Urbanizare - 32%
  • Populaţia economic activă - 526.985 mii persoane
  • Populaţia angajată - 307.246 mii persoane

Dezvoltarea economică

Volumul producţiei industriale în preţuri curente, în anul 2005 constituia circa 21% din volumul producţiei industriale a ţării. Faţă de anul 2004, volumul producţiei industriale s-a mărit pe regiune cu 117%. Ramurile de profil sunt reprezentate de industria uşoară, industria materialelor de construcţie, industria constructoare de maşini, electroenergetică, producerea sticlei, etc. Industria prelucrătoare deţine întîietatea în privinţa volumului de producţie şi numărului de angajaţi, în structura căreia se evidenţiază producţia de zahăr (100%, totalul pe republică), ulei vegetal (două din cele trei combinaturi de uleiuri vegetale), produse lactate, tutun fermentat, produse din carne.

Din totalul suprafeţei RDN, 70% sunt terenuri agricole, regiunea contribuind cu circa 41% la producţia agricolă totală pe ţară. Principalele produse agricole sunt cerealele, culturile tehnice şi pomicole. În prezent în agricultură este ocupată 44,4% din populaţia economic activă a regiunii.

Sectorul de servicii este caracterizat prin concentrare mai ales în centrele urbane şi în majoritatea cazurilor este axat pe comerţ. În structura serviciilor cu plată prestate populaţiei, circa 89% revin serviciilor comunale, de poştă şi comunicaţii, transporturi de pasageri, alimentaţie publică, învăţămînt, sănătate şi asistenţă socială.  

  • Prod. Industrială / locuitor - 4,39 mii lei (la nivel naţional 5,96 mii lei)
  • Prod. Agricolă / locuitor - 2,59 mii lei (la nivel naţional 3,89 mii lei)
  • Servicii prestate populaţiei / locuitor - 1,04 mii lei (la nivel naţional 1,96 mii lei)
  • Investiţii în capital fix / locuitor - 1,24 mii lei (la nivel naţional 2,13 mii lei)

Cel mai mare număr de persoane ocupate în economie în anul 2005 activau în agricultură şi silvicultură (44,4%). În industrie erau ocupaţi - 11,8%, în comerţ - 5,6%, în transport şi comunicaţii - 4,2%, în construcţii - 1,9%, în instituţii financiare - 0,4%,  în administraţia publică şi  apărare, asigurare socială - 3,2%, în învăţămînt - 10,7%, în domeniile sănătate şi asistenţă socială - 5,6% şi în alte activităţi - 11,4%.

Dezvoltarea socială

Ponderea instituţiilor preşcolare din RDN este de circa 32,3% din totalul instituţiilor preşcolare din Republica Moldova, frecventate de 26,53% din totalul copiilor din instituţiile preşcolare din ţară. La fiecare unitate, unui cadru didactic îi revin circa 10 copii. În regiune sunt înregistrate 15 colegii din totalul de 51 colegii pe plan naţional, cu o pondere de 29,4%, cu un total de elevi de 5712 faţă de 27060 înregistraţi pe ţară, ceea ce constituie 21,1%. În RDN funcţionează trei instituţii de învăţămînt superior, amplasate în municipiul Bălţi, ce constituie 8,5% din numărul total de instituţii de învăţămînt superior din ţară (35).

Ponderea paturilor în spitale, conform datelor pentru anul 2005 este în medie pe regiune de 39,1 la 10000 locuitori. Numărul de paturi înregistrate în instituţiile medicale din regiune este destul de scăzut comparativ cu media pe ţară (63,9 paturi).

În Regiunea de Dezvoltare Nord, asistenţa socială este asigurată de secţiile raionale de asistenţă socială, Fondul de susţinere socială a populaţiei şi de asistenţii sociali din primării. Sistemul serviciilor de protecţie socială, funcţionează la nivel teritorial, în comun cu autorităţile publice locale şi în colaborare cu reprezentanţii societăţii civile.   

  • unităţi de educaţie primară şi secundară - 32% din totalul pe ţară
  • instituţii de învătămînt secundar profesional - 37.1%
  • colegii - 29,4%
  • Instituţii de învăţămînt superior - 8,5%.
  • 39.1 paturi în spitale la 10000 locuitori faţă de media naţională de 63,9 paturi la 10000 locuitori 61,2%

20,5 medici la 10000 locuitori faţă de media pe ţară de 34,9 medici la 10000 locuitori 58,7%

Dezvoltarea infrastructurii

Sistemul de distribuţie a gazelor naturale în Regiunea de Dezvoltare Nord  asigură, conform datelor pentru anul 2005, conectarea la reţeaua de gaze a 35,2% de localităţi din regiune. Alimentarea cu gaze naturale a localităţilor RDN este asigurată de la conductele de gaze magistrale cu presiune înaltă prin nodul Şoldăneşti - Rezina şi prin conectarea la traseul Bogorodoceni - Mogilev - Podolisc (Ucraina), care traversează raionul Ocniţa.

Sectorul energetic în Regiunea de Dezvoltare Nord funcţionează aproape în totalitate (98%) în baza resurselor energetice importate. Se importă atît electricitate, cît şi combustibil pentru producerea energiei electrice şi termice.

Ca surse de apă potabilă, în 70% din localităţi este utilizată apa din fîntînile arteziene. La sfîrşitul anului 2005, ponderea localităţilor care dispuneau de reţele de alimentare cu apă potabilă în Regiunea de Dezvoltare Nord era de 35,4%. Aprovizionarea cu apă potabilă prin sistem centralizat este mai dezvoltată în localităţile urbane comparativ cu cele rurale.  

Ponderea localităţilor dotate cu:

  • Gaze naturale 35,2% (sud - 34,2% centru - 37,1%)
  • Apeduct - 35,4% (sud - 27% centru - 33%)
  • Instalaţii de canalizare - 20% (sud - 12,8% centru - 25,6%)

Avantaje comparative

  • Aşezare geografică favorabilă pentru cooperare transfrontalieră ; atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor; puncte de control vamal internaţionale cu Ucraina (auto şi feroviare) şi România (auto).
  • Condiţii agro-climaterice favorabile pentru dezvoltarea agriculturii.
  • Potenţial industrial diversificat.
  • Infrastructura de transport diversificată şi ramificată (reţea densă de drumuri, căi ferate, aeroporturi).
  • Resurse acvatice pentru irigare.
  • Resurse naturale pentru turism (arii protejate, acvatice, balneo-turistice).
  • Sectorul asociativ dezvoltat.
  • Potenţial universitar şi de pregătire profesională.

 http://adrnord.md

 


 Regiunea Centru 


Regiunea de Dezvoltare Centru (RDC) include 13 raioane: Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti și Ungheni – fiind regiunea cu cele mai multe unități teritorial-administrative de nivelul doi. Suprafața regiunii este de 10.734,5 km², ceea ce constituie aproximativ 31% din suprafaţa totală a țării. Numărul total de localităţi din regiune constituie 36,6% din numărul total de localităţi ale ţării. În partea de vest a regiunii, vecinătatea cu România oferă posibilitatea unei relaţii de cooperare economică şi administrativă cu ţările membre ale UE. La est, RDC are hotar cu Regiunea de Dezvoltare Transnistria, o regiune de conflict latent care generează în această zonă anumite dificultăți de dezvoltare socială și economică.

  • 13 APL de nivelul II, mărimea medie a unui raion – 81 mii locuitori
  • 315 APL de nivelul I (sate/comune), sau 37% din total țară
  • 14 oraşe, 23% din localităţile urbane ale RM
  • 31,5% din suprafața țării
  • 29,8% din populația țării

Demografie. Populația RDC constituie 1 054 400 persoane (la 01.01.2017). Procentual, populaţia regiunii reprezintă 29,81% din populaţia R. Moldova, urmată de mun. Chişinău (28.08%), RD Nord (22.5%), RD Sud (15.75%) şi UTA Găgăuzia (3.87%). În perioada 2010-2017 s-a accentuat tendinţa de descreştere a numărului populaţiei, aceasta înregistrînd o scădere de circa 10 400 persoane – de la 1 064 800 în 2010 la 1 054 400 în 2017. După mediul de rezidenţă, ponderea populației rurale reprezintă 80,5% din totalul populaţiei (2015). În aspect intra-regional se observă o structură stabilă a populaţiei pe medii de rezidenţă. Nivelul cel mai înalt de urbanizare este în raionul Ungheni unde circa 35,1% din populație locuiește în orașele Ungheni și Cornești. Cel mai mic grad de urbanizare se înregistrează în raionul Anenii-Noi, cu 89,42% din populaţie concentrată în mediul rural. Raioanele cu populație de peste 100 mii de locuitori sînt Hîncești, Ialoveni, Orhei și Ungheni, iar cel mai mic număr de locuitori îl au raioanele Dubăsari (35 mii) şi Șoldănești (38 mii). Majoritatea populaţiei (circa 63%) locuieşte în localităţi de pînă la 5 mii de locuitori. Cel mai mare oraş din regiune este or. Ungheni cu o populaţie de circa 32,7 mii locuitori, iar cel mai mic oraș este Bucovăț cu o populație de circa 1 600 de locuitori.

  • Populație - 1 054 400 persoane
  • Populaţia activă - 344 100 persoane (rata de activitate – 40,7%)
  • Populaţia ocupată - 329 600 persoane (rata de ocupare – 39,0%)
  • Salariaţi - 124 117 persoane
  • Şomeri înregistraţi - 14 500  persoane (rata șomajului – 4,2%)
  • 102 persoane la 1000 locuitori sînt în migrație de muncă

Solul. Mai mult de jumătate din suprafața RDC este ocupată de terenuri agricole, ceea ce formează aproximativ o treime din totalul pe țară. În acelaşi timp, este mare ponderea solurilor erodate, cca 42% din terenurile agricole. Suprafața solurilor erodate creşte în medie cu 0,5-1,0% anual, ceea ce va face ca în următorii 50 ani să se piardă circa 20-40% din stratul cel mai fertil. Suprafaţa totală a terenurilor agricole constituie 65,9% din suprafaţa regiunii (74,3% media pe ţară) şi 28,1% din terenurile agricole din ţară.

 

Fondul forestier. RDC se caracterizează prin cel mai bogat fond forestier din țară, reprezentat de Codrii Moldovei şi alte suprafeţe de teren forestier (perdele forestiere de protecţie a cîmpurilor agricole, drumurilor, rîurilor şi bazinelor acvatice etc.). Actualmente, terenul forestier constituie 20,8% din suprafaţa regiunii (12,4% media pe ţară) şi 52,9% din terenurile forestiere din ţară. Cele mai mari suprafețe de păduri se află pe teritoriul raioanelor Hîncești, Strășeni şi Călărași. Majoritatea suprafețelor silvice au drept destinație protecția terenurilor agricole, de recreere sau de conservare. RDC dispune de arii naturale protejate de stat şi suprafaţa acestora constituie circa 25% din fondul ariilor naturale protejate de stat al ţării.

 

Rețeaua hidrologică și apele subterane. Condițiile geologice și climatice au favorizat dezvoltarea unei rețele hidrografice destul de dense în regiune, formată din rîuri și rîulețe cu debite mici, dar foarte variabile în timp. În prezent, unele localități din Regiunea Centru sînt alimentate cu apă de suprafață din bazinul a două rîuri – Prut şi Nistru, dimpreună cu afluenţii lor. Alimentarea cu apă a localităţilor regiunii are loc din următoarele prize principale ale rîului Prut: 4 prize principale în Ungheni (2), Nisporeni și Hîncești, concepute pentru a furniza apă pentru localitățile din raioanele respective. Rîul Nistru serveşte drept sursă principală de apă pentru alimentarea populației atît din raionul Rezina cît și a fabricilor și uzinelor industriale din preajmă. Totodată priza de la Vadul lui Vodă, concepută să furnizeze apă pentru municipiul Chișinău, are posibilităţi de extindere către raioanele vecine, de exemplu, către Strășeni și Călărași. Această posibilitate constituie un avantaj pentru alimentarea cu apă calitativă a acestor raioane. Rîurile Nistru și Prut pot fi valorificate și în calitate de sursă pentru sporirea suprafețelor agricole irigate, prin aplicarea unor tehnologii moderne. Capacitatea de producție este suficientă pentru a acoperi necesitatea curentă de 23 000 m³/zi și prognoza necesității pe viitor de 63.000 m³/zi (2020) a Regiunii Centru și ar putea fi considerată în procesul de planificare a resurselor de apă. Rezervele principale de ape subterane explorate în Regiunea Centru sînt de cca 1 047 200 m³/zi, ceea ce reprezintă cca 66% din sursele de ape subterane din republică şi aproximativ 70% din totalul rezervelor de ape subterane din cele trei regiuni.

 

Resurse minerale utile. În RDC există zăcăminte de minerale utile pentru producerea materialelor de construcţie – rocile carbonatate: calcar, marnă, materie primă argiloasă, nisipuri, formaţiuni de nisip şi pietriş, diatomit şi tripoli. Zăcăminte de piatră calcaroasă se găsesc în apropierea satelor Brăneşti, Morovaia, Jeloboc din raionul Orhei, rezervele cărora ating 18 mln m³, iar în raionul Şoldăneşti – 6,3 mln m³. Zona Centru este bogată în roci carbonatate şi calcar, care îşi găseşte o aplicare largă în construcţie, cît şi în calitate de suplimente în hrana pentru vite şi păsări. Pe lîngă mineralele carbonatate, în regiune sînt dezvoltate zăcămintele de argilă, argilă nisipoasă, folosite drept materie primă pentru producerea de cărămizi. Raioanele Nisporeni, Dubăsari, Teleneşti şi Rezina au cele mai mari exploatări de substanţe minerale utile din unităţile administrativ-teritoriale ale RDC. În regiune există cel puțin 16 zăcăminte de ape minerale, multe dintre ele fiind și potabile, care se îmbuteliază şi se comercializează pentru uz alimentar. Cele mai cunoscute rezerve de apă minerală sînt în Varnița, Hîrjăuca și Mănăstirea Hîncu.

 

Infrastructura educațională. Procesul educațional în instituțiile de învățămînt preșcolar în RDC este asigurat de 3470 cadre didactice dintre care doar 1585 (45,7%) cu studii superioare. În cadrul instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar, în rîndul cadrelor didactice se atestă o scădere de 20% în ultimii 5 ani: de la 10 845 în 2011/12 la 8675 în 2015/16. Migrația personalului din sistemul de învăţămînt din regiune a condus la înrăutăţirea situaţiei procesului didactic. Astfel, datorită salariilor neatractive care sînt printre cele mai mici în economia națională, în perioada 2005–2010 circa 9,4 mii de profesori au părăsit sistemul educațional. În intervalul anilor 2002–2015, ponderea cadrelor didactice în vîrstă de pensionare s-a triplat. În RDC, numărul de instituţii de învăţămînt primar şi secundar general se află într-o scădere constantă, în ultimul an numărul de instituţii funcţionale micșorîndu-se de la 460 la 453 (2016). La nivel inter-regional, RDC continuă să aibă întîietate la capitolul număr, RDN înregistrînd 433, iar RDS – 231. În ceea ce priveşte numărul elevilor înscrişi în acest tip de instituţii, diminuarea numărului este şi mai vizibilă: de la 117 680 în anul şcolar 2011/12 la 101 060 în 2015/16, adică cu 16 620 (14%). Potențialul de pregătire al cadrelor din RD Centru constă din 6 colegii și 8 școli profesionale.

 

Infrastructura medicală. Regiunea Centru dispune de o reţea de unităţi sanitare compusă din 13 spitale raionale, 2 puncte medicale independente, 80 instituţii de medicină primară şi 195 farmacii comunitare. La nivel raional, cele mai multe unităţi sanitare sînt în Orhei, Ungheni şi Ialoveni, iar cele mai puţine în Dubăsari şi Rezina. Infrastructura fizică este insuficient dezvoltată, iar instituţiile medicale nu sînt dotate cu inventar medical performant. O problemă o reprezintă distribuția neuniformă a personalului medical pe medii de reședință, aceasta fiind de circa 8 ori mai mare în mediul urban comparativ cu mediul rural. Nr. medicilor la nivel de regiune este într-o uşoară scădere: 1612 în 2015 comparativ cu 1630 acum 5 ani, ceea ce înseamnă 15,2 medici la 10 000 locuitori în 2015 comparativ cu 15,3 în 2011. Deficitul de personal medical în mediul rural este explicat atît prin nivelul mai înalt de dezvoltare și concentrare a infrastructurii spitalicești la oraşe, ceea ce oferă oportunități suplimentare sociale şi economice, cît și prin mobilitatea înaltă a cadrelor medicale în afara țării. Nr. de paturi disponibile în spitale este în scădere: 2528 în 2015 comparativ cu 2913 în 2011, în RDC înregistrîndu-se 23,9 paturi la 10000 locuitori (raportat la 33,3 în RDN şi 25,6 în RDS).

 

Dezvoltare economică. Regiunea Centru contribuie cu 16% la formarea PIB. În RDC sînt amplasate oraşele adiacente capitalei, dar şi importante fabrici de conserve şi de producere a vinului. Prezenţa întreprinderilor din industria alimentară stimulează şi dezvoltarea sectorului agricol. Ținînd cont de faptul că suprafața RDC constituie cca 31% din suprafața totală a țării, menționăm că ponderea regiunii în formarea PIB-ului regional este destul de mică, ceea ce reliefează deficiențe în dezvoltarea sectorului economic. Același fapt îl denotă și indicatorul PIBR pe cap de locuitor – de 15-17 mii lei pe cap de locuitor în anii 2013, respectiv 2014, care este cel mai mic dintre toate regiunile de dezvoltare și cu mult sub media înregistrată pe țară. La nivel regional, în anul 2014 cel mai mare aport la constituirea valorii adăugate brute l-a adus sectorul serviciilor cu o pondere de 39,3%, nivel inferior celui național. Urmează agricultura, silvicultura și pescuitul cu un contribuție de 27,3%, nivel mai mare cu 14 pp decît situația existentă la nivel național, dar mai mic decît în RD Sud și UTA Găgăuzia. Industria are o pondere de 18% la formarea VAB regional, avînd cea mai mare contribuție comparativă cu celelalte regiuni de dezvoltare.

 

Sectorul agroindustrial

 

Din totalul terenurilor agricole din RD Centru, 83% revin terenurilor arabile, 9% – livezilor, 7% – viilor şi doar 0,3% – păşunilor. Ponderea terenului arabil din suprafaţa totală în Regiunea Centru este de 27,5%. Totodată RD Centru deţine cea mai mare pondere în suprafaţă a culturilor permanente – 40,3%. Ponderea pășunilor și fînețelor naturale constituie 32%. Principalele produse agricole sînt legumele, cerealele, strugurii, culturile tehnice şi pomicole. Agricultura rămîne a fi principalul sector al ocupării forţei de muncă – peste 40% din populaţia economic activă a regiunii.

 

Pe parcursul anilor 2011-2015 suprafaţa agricolă a RD Centru a crescut cu 12 884 ha. Această creştere s-a datorat creşterii terenurilor destinate culturilor agricole cu 11 038 ha, dar şi creşterii plantaţiilor pomicole cu 1 548 ha. Totodată pe parcursul acestei perioade se înregistrează o descreştere a terenurilor acoperite cu vii – cu 786 ha mai puţin în 2015 decît în 2011. În profil teritorial este evidentă tendinţa de creştere a suprafeţelor însămînţate pe culturi agricole pentru toate raioanele. La nivelul anului 2015, raionul cu cea mai mare suprafaţă însămînţată cu culturi agricole este Anenii Noi – cu 24 312 ha; la polul opus se află raionul Nisporeni – cu 997 ha. O creştere esenţială a fost înregistrată în raionul Şoldăneşti, unde în anul 2011 erau destinate culturilor agricole 16 600 ha din terenuri, iar în 2015 – 21 483 ha, înregistrînd o creştere cu 5 243 ha pe raion. Cea mai semnificativă scădere însă s-a înregistrat în raionul Dubăsari, cu 4 281 ha, de la 9 501 ha în 2015 la 5 220 ha în 2015.

 

În RDC sînt amplasate majoritatea fabricilor de prelucrare a fructelor şi legumelor şi mai mult de jumătate din întreprinderile vinicole. Sortimentul tradiţional al produselor fabricate la întreprinderile de procesare a fructelor şi legumelor din regiune – Ecovit (Ungheni); Orhei-Vit (Orhei), Fabrica de conserve din Călăraşi (Călăraşi) – include sucuri din fructe şi legume (mere, struguri, piersici, caise, vişine, coacăză neagră, tomate, morcov etc.), sucuri concentrate, în particular de măr, fructe prelucrate şi conservate (magiunuri, gemuri, dulceţuri etc.), legume conservate  (castraveţi, roşii, ardei dulci, etc.).Totodată capacităţile de producţie ale acestora sînt utilizate insuficient – 15-45%. Utilajul nu permite prelucrarea materiei prime conform standardelor internaţionale. Principalele probleme ale sectorului agricol sînt: gradul înalt de parcelare a terenurilor, utilizarea tehnologiilor învechite, ceea ce cauzează o productivitate scăzută. Infrastructura existentă de colectare a produselor agricole este învechită, iar produsele colectate nu pot fi competitive pe piaţa externă.

 

Zootehnie. Conform rezultatelor Recensămîntului General Agricol din 2011, 32,9% din efectivele totale de bovine, 42,2% din efectivele totale de porcine, 40,7% din efectivele totale de caprine, 19,8% din efectivele totale de ovine sînt concentrate în RDC. De asemenea, şi ponderea cea mai mare a efectivelor de păsări (36,1%) se află în Regiunea Centru. Evident, potenţialul dezvoltării sectorului poate şi se cere a fi valorificat.

 

Sectorul industrial

 

Din totalul întreprinderilor din regiune (7825), întreprinderile industriale au constituit 14% (1 121 întreprinderi) în anul 2014. Numărul acestora a scăzut cu 101 (10%) față de anul 2010. Ponderea întreprinderilor industriale din RDC din totalul întreprinderilor industriale pe țară constituia 20,5% în anul 2014, clasîndu-se pe locul 2 după regiunea mun. Chișinău cu 55%.

 

Majoritatea întreprinderilor industriale din regiune se specializează în industria prelucrătoare şi constituie 85,37%, urmată de industria energiei electrice și termice, gaze și apă – 10,61%, iar industriei extractive îi revine doar 4,01%. Numărul de salariaţi antrenaţi în domeniul industrial în RDC constituie 16,02% din numărul total de salariaţi din acest domeniu antrenaţi la nivel de ţară. Raionul Ungheni este cel mai dezvoltat centru industrial din regiune, iar cel mai slab dezvoltat este raionul Dubăsari.

 

Potenţialele ramuri de specializare industrială din RDC sînt reprezentate de:

a) Industria agroalimentară (faină, mezeluri, carne, pîine și produse de panificație, sucuri de legume și fructe), potențialul industrial al acestora este concentrat în raioanele - Anenii Noi, Orhei, Hîncești, Telenești, Ungheni;

b) Industria ușoară (textile, tricotaj, confecții, pielărie și încălțăminte) este dezvoltată în raioanele Ungheni, Telenești, Orhei, Ialoveni, Călărași;

c) Industria mobilei și a hîrtiei;

d) Industria chimică și farmaceutică;

e) Industria extractivă (pietriș, prundiș, bolovani și silex, nisip, pietre pentru cioplit sau pentru construcții, pietre calcaroase) este concentrată în raioanele Orhei, Anenii Noi, Strășeni, Telenești.

 

Antreprenoriat și întreprinderi

Numărul total al întreprinderilor în RDC prezintă o tendință pozitivă, majorîndu-se în perioada 2010-2016 cu cca 15%. În 2016, în RDC s-au înregistrat 7 825 întreprinderi (mari, mijlocii, mici şi micro). IMM-urile continuă să dețină o pondere majoră de 98,07% din totalul întreprinderilor și angajează cca 72% din salariații întreprinderilor din RDC, avînd un aport semnificativ la crearea locurilor de muncă.

 

  • 7 825 întreprinderi (mari, mijlocii, mici şi micro)
  • Ponderea  IMM-urilor: 98,07%
  • Ponderea întreprinderilor active: 26,9% din totalul întreprinderilor înregistrate
  • Densitatea întreprinderilor: cca 7 IMM-uri/1000 locuitori

În toate raioanele din RDC se înregistrează o pondere mai mare a numărului de întreprinderi din domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice și personale (39,5%), agricultura, economia vinatului si silvicultura (12%), industria prelucrătoare (12%), tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor (9%).

Zone economice libere. În RDC funcționează o Zonă economică liberă și 2 parcuri industriale. ZEL Ungheni-Business are deja o experienţă în regiune şi contribuie la dezvoltarea economică a localităților prin oferirea condițiilor adecvate pentru localizarea întreprinderilor în special a IMM-urilor. ZEL-ul este situat la hotar cu România, ceea ce oferă un avantaj investiţional deosebit cu condiţii favorabile de afaceri îndreptate spre UE. Cota cea mai solidă a investiţiilor continuă să revină acestei ZEL, constituind 29% din volumul total al investiţiilor atrase în ZEL-urile din R. Moldova. Genurile de activitate practicate pe teritoriul ZEL-ului sînt: producţia industrială; sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova; activitate comercială externă; alte genuri auxiliare de activitate, cum ar fi serviciile comunale, de depozitare, de construcţii, de alimentaţie publică etc.

Parcuri industriale şi incubatoarele de afaceri. În ultimii ani, pe teritoriul RDC s-au lansat două parcuri industriale în oraşul Străşeni: Parcul industrial „CAAN” (2015) şi Parcul industrial „Triveneta Cavi Development” (2016). Activitatea incubatoarelor de afaceri se bazează pe susţinerea dezvoltării întreprinderilor inovatoare aflate la început de activitate. Afacerile incubate sînt găzduite în incubatoare pe o perioadă determinată de timp. În RDC există 4 incubatoare de afaceri amplasate în Nisporeni (32 rezidenți), Rezina (14 rezidenți), Dubăsari (9 rezidenți) și Călărași (deschis în 2017).

Turismul. Cel mai important produs turistic al Regiunii Centru este diversitatea peisagistică, etnică și culturală. Principalele forme de turism practicate în RDC sînt: turismul vitivinicol, turismul religios, turismul cultural şi turismul ecologic.

 

Avantaje competitive ale Regiunii de Dezvoltare Centru

  • Procent mare al populaţiei active (76,7%)
  • Terenuri arabile cu bonitate bună pentru agricultura ecologică
  • Fond forestier bogat (18% vs. 12% - media națională)
  • Rețea hidrografică variată
  • Proximitate față de mun. Chișinău
  • Situația demografică mai bună (mai puțin proastă) decît în RDN și RDS
  • Existența în regiune a 4 Incubatoare de afaceri, 2 Parcuri Industriale, 1 Zonă Economică Liberă, 1 Centru de ambalare și 1 Centru de business
  • Existența în regiune a 6 colegii și 8 școli profesionale
  • Acces (pe criteriu geografic) la proiecte transfrontaliere (Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, Euroregiunea Nistru) etc.
  • Monumente istorico-culturale de valoare naţională;
  • Resurse balneo-sanatoriale semnificative
  • Infrastructură de vinării extinsă.

 

http://www.adrcentru.md 


Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia 


 

Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia a fost creată întru realizarea prevederilor art. 3 (1) din Legea nr. 438-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională și are drept scop planificarea, evaluarea și implementarea politicii de dezvoltare regională orientată spre realizarea unei dezvoltări social-economice teritoriale echilibrate.

În contextul asigurării funcționalității și creării cadrului institutional al Regiunii de Dezvoltare UTA Găgăuzia la data de 16.10.2015, prin decizia Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale (CNCDR) a fost constituit Consiliul Regional de Dezvoltare (CRD) UTA Găgăuzia.

La data de 16.10.2015 dna Irina Vlah, Bașcanul UTA Găgăuzia a fost desemnată în funcție de președinte al Consiliului Regional de Dezvoltare UTA Găgăuzia. 

Prin decizia CNCDR din 27.10.2015, municipiul Comrat a fost stabilit centru al Regiunii de Dezvoltare UTA Găgăuzia.

Prin ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, nr. 75 din 07 iunie, 2016 a fost instituită Agenția de Dezvoltare Regională UTA Găgăuzia cu centrul de reședință în municipiul Comrat. 

Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia include 3 raioane adminstrative: Comrat, Ciadîr-Lunga și Vulcănești, ocupînd 5.5% din teritoriul Republicii. Populaţia regiunii constituie 161.900 locuitori (conform datelor_BNS_din 2016). 

 Infrastructura localităţilor este compusă din 3 oraşe, dintre care unul cu statut de municipiu și 2 centre raionale, 23 comune și 6 sate. 

În comparaţie cu alte regiuni de dezvoltare şi mediile pe ţară, Regiunea de Dezvolzate UTA Găgăuzia are cel mai mic grad de industrializare. Principala ramură economică este agricultura, în special viticultura.  Pămîntul este una din principalele resurse naturale. Terenurile agricole ale UTA Găgăuzia au o pondere de 4,37% în suprafaţa agricole din Republica Moldova.  

Ponderea populaţiei Regiunii de Dezvoltare UTA Găgăuzia  constituie 4.6 % din totalul populaţiei Republicii Moldova. Densitatea populaţiei în regiune este în medie de până la 87, 6 loc/km2.

 


Regiunea Sud 


 

Regiunea de Dezvoltare Sud (RDS) - cuprinde 8 raioane: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan-Vodă, Taraclia, ocupînd 24% din teritoriul Republicii Moldova. Populaţia regiunii constituie 15% din populaţia totală a ţării. Infrastructura localităţilor este compusă din 10 oraşe fără statut de municipiu (dintre care 8 centre raionale) şi 278 localităţi rurale organizate în 177 comune. Oraşele regiunii sunt: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Căinari, Cimişlia, Leova, Iargara, Ştefan-Vodă şi Taraclia. Cel mai mare oraş al regiunii este oraşul Cahul.

În comparaţie cu alte regiuni de dezvoltare şi mediile pe ţară, Regiunea de Dezvolzate Sud are cel mai mic grad de industrializare. Pămîntul este una din principalele resurse naturale, suprafaţa terenurilor agricole constituind 74% din suprafaţa totală a terenurilor.

  • 8 raioane
  • 10 oraşe
  • 278 sate (177 comune)
  • 22% din teritoriul R Moldova
  • 16% din populaţia R Moldova
  • 5% producţia industrială a R Moldova
  • 23% din producţia agricolă a R Moldova

Demografie

Ponderea populaţiei Regiunii de Dezvoltare Sud constituie 15% din totalul populaţiei Republicii Moldova. Sporul natural în regiune înregistrează un ritm moderat de scădere, fiind cel mai mic nivel în comparaţie cu celelalte regiuni de dezvoltare. Densitatea populaţiei în regiune este în medie de 75 pers/km2, fiind cea mai mică densitate comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare.

Numărul populaţiei economic active constituie aproximativ 60% din numărul total al populaţiei. Dintre aceştia, mai mult de jumătate (circa 60%) sunt angajaţi în domeniul agriculturii, 9% - în învăţămînt, 8,7% - comerţ, 8,6% - industrie, 4,9% - transport, 4,4% - sănătate, 2,3% - construcţii etc. Comparînd situaţia din regiune cu situaţia generală din ţară, poate fi afirmat că numărul populaţiei ocupate în agricultură în RDS este mai mare decît media pe ţară.

  • 524,5 mii locuitori (94% faţă de anul 1989)
  • Densitatea populaţiei - 71 pers/km2
  • Grad de urbanizare: 26%
  • Populaţie activă: 301,7 mii persoane (60%).

Dezvoltare economică

Regiunea de Dezvoltare Sud este o zonă preponderant agrară. Anual regiunea asigură între 40-50% din producţia naţională de struguri, circa 30,3% din producţia de cereale, 15-20% din producţia de floarea-soarelui. În RDS funcţionează 3 zone economice libere: Zona Antreprenoriatului Liber "Parcul de producţie "Taraclia"", Zona Antreprenoriatului Liber "Tvardiţa" şi Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti".

În anul 2005 volumul producţiei industriale regionale a constituit 7%. Numărul total al întreprinderilor mari constituie 12% din numărul întreprinderilor Republicii Moldova, dar o parte din acestea trebuie revitalizate, fiindcă au rentabilitate scăzută. Cea mai dinamică dezvoltare este caracteristică  raioanelor Cahul, Căuşeni şi Ştefan Vodă. În RDS este vizibilă situaţia bipolară în dezvoltarea micului business. Ponderea întreprinderilor din acest domeniu în 4 raioane - Cantemir, Leova, Basarabeasca şi Taraclia constituie doar 10% din totalul întreprinderilor din regiune, astfel celelalte 4 raioane asigură 90% din afacerile regionale.

Cota infrastructurii serviciilor în PIB continuă să crească. Volumul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul şi a serviciilor cu plată prestate populaţiei sunt în ascensiune. Din perspectivele serviciilor prestate la nivel local pot fi menţionate: instituţiile guvernamentale şi non-guvernamentale, structurile şi agenţiile comerciale, structurile sistemului bancar, structurile regionale de dezvoltare locală.

  • Producţia industrială/locuitor - 2263 lei (43,5%)
  • Producţia agricolă/locuitor -5671 lei (162%)
  • Volumul vînzărilor de mărfuri: 1385 lei/pers
  • Servicii cu plată prestate populaţiei:768 lei/pers
  • Investiţii în capital fix: 1028 lei/pers

Funcţionează 2 zone economice libere

Dezvoltarea socială

Capacitatea instituţiilor educaţionale din RDS acoperă, în general, necesităţile de instruire ale regiunii. Nivelul de acoperire cu instituţii preşcolare în RDS este de 72,1%. O situaţie mai bună caracterizează compartimentul "educaţie primară şi gimnazială". Acoperirea cu instituţii necesare procesului de educaţie primară este de 99,88% la nivel naţional, comparativ cu 96,7% - nivelul local. Instituţiile gimnaziale sunt în proporţie de 99,04% comparativ cu rata naţională de 96,9%. RDS dispune de o reţea de învăţămînt complexă, care asigură pregătirea şi formarea la diferite nivele.

Numărul paturilor în spitale conform datelor pentru anul 2004, cît şi numărul paturilor raportate la numărul populaţiei este în descreştere, fiind destul de scăzut comparativ cu indicatorii pe ţară. Dacă în Republica Moldova în anul 2004, la 10000 locuitori reveneau 64,2 paturi, atunci în RDS acest coeficient era de 37,0. Cea mai mare acoperire cu medici există în raioanele Cahul, Căuşeni şi Ştefan Vodă, aici fiind prezente şi cele mai multe instituţii medicale. 

Infrastrucutura educaţională:

  • 266 instituţii preşcolare (20,5%)
  • 270 şcoli de zi, gimnazii, licee (17,4%)
  • 12 instituţii secundar-profesionale (15%)
  • 3 instituţii superioare de învăţămînt

Protecţia sănătăţii:

  • 37,0 paturi la 1000 locuitori (57,6%)

Cultură şi sport:

  • 29,1% din biblioteci
  • 19,8 % din instituţiile culturale

Dezvoltarea infrastructurii

Regiunea de Dezvoltare Sud dispune de o reţea dezvoltată, extinsă şi diversificată de drumuri şi căi de acces intra- şi interregionale. Infrastructura drumurilor RDS joacă un rol important în contextul perspectivelor de dezvoltare şi asigurării accesului Republicii Moldova spre ţările din bazinul Mării Negre. Lungimea totală a drumurilor publice în RDS constituie 22,3% din lungimea totală pe ţară. Dintre acestea 23,8% sunt drumuri naţionale cu îmbrăcăminte rigidă şi 21,5% drumuri locale dintre care 20% sunt cu îmbrăcămintea rigidă. În regiune există artere rutiere, care fac legătura între toate centrele urbane.

Ponderea infrastructurii utilităţilor publice în RDS este sub media pe ţară şi a unor regiuni de dezvoltare din Republica Moldova. În general, oraşele dispun de infrastructura utilităţilor publice într-o măsură mai mare comparativ cu localităţile rurale. Diferenţele se exprimă la nivel de asigurare cu apă, canalizare, drumuri, gaze naturale, etc.   

Reţeaua de alimentare cu gaz în regiune se extinde în fiecare an, dar comparativ cu rata naţională, indicii regionali sunt scăzuţi. În anul 2005 ponderea fondului locativ dotat cu gaze naturale a fost de 34,22%. Cel mai înalt nivel se înregistrează în raionul Taraclia (84,2%), iar cel mai mic, în raionul Leova (2,8%).

Ponderea instalaţiilor de canalizare în regiune acoperă doar 12,8%, chiar şi unele localităţi mari, cum este or. Căinari, nu dispun de aceste sisteme.

Ponderea fondului locativ conectat la:

  • gaze naturale (34,22%)
  • Apeduct - (44,5%)
  • Instalaţii de canalizare - 12,8%
  • Transport: auto, feroviar; în perspectivă: aerian, naval
  • Volumul încărcăturilor transportate - 0,1 tone/persoană

Avantaje comparative

  • Poziţie geo-politică favorabilă: (I) cooperare transfrontalieră trilaterală; (II) vecinătatea UE; (III) puncte de control vamal (7 auto şi 2 feroviare); (IV)acces maritim (prin fluvial Dunărea).
  • Reţele internaţionale de transportare a energiei electrice.
  • 2 Euroregiuni funcţionale.
  • Reţeaua de transport ramificată şi diversificată (auto, feroviar, 1 aeroport internaţional).
  • Terminalul de la Giurgiuleşti funcţional.
  • Potenţial universitar (2 centre universitare în or. Cahul şi Universitatea bulgară în or. Taraclia ).
  • Resurse acvatice pentru irigare.
  • 3 zone economice libere funcţionale.

Tradiţii vini-viticole şi infrastructură extinsă a vinăriilor 

http://adrsud.md